Flashmob-urile organizate de echipa Declic în 2020 și 2021 fața Parlamentului au atras atenția publică și au avut ca scop să pună presiune pe parlamentari să grăbească adoptarea proiectului de lege pentru monitorizarea electronică a agresorilor.
Flashmob-urile organizate de echipa Declic în 2020 și 2021 fața Parlamentului au atras atenția publică și au avut ca scop să pună presiune pe parlamentari să grăbească adoptarea proiectului de lege pentru monitorizarea electronică a agresorilor.
În fiecare an, victime ale violenței domestice mor, cu speranța că ordinele de protecție le vor apăra.
Vă solicităm să adoptați de urgentă Proiectul de lege privind brățările electronice [1] înregistrat la Camera Deputaților cu nr. 129/2020.
Pentru ca ordinele de protecție să aibă valoare, este absolut necesar ca agresorii să fie monitorizați de Poliție prin intermediul brățărilor electronice.
Semnează acum petiția prin care cerem brățări electronice pentru agresori! 30.000 de membri ai Comunității Declic au semnat până în prezent petiția “Vrem brățări electronice pentru infractori!” .
Update 21 aprilie 2021: Campania s-a încheiat cu o victorie. Proiectul de lege a fost votat în unanimitate de Camera Deputaților.
Update 13 aprilie 2021: Deputații din comisiile de fond au făcut raport favorabil și l-au adoptat în unanimitate. Urmează votul final în plenul Camerei Deputaților, camera decizională.
Update 1 aprilie 2020: Inițiativa a ajuns la Camera Deputaților. Comisia Juridică și cea de Apărare au termen până pe 30 aprilie 2020 să dezbată proiectul.
Update 12 martie 2020: Proiectul de lege pentru monitorizarea electronică a primit raport favorabil din partea Comisiilor de specialitate din Senat. După ce va fi adoptat de plenul Senatului (cel târziu în 22 aprilie), va ajunge în Camera Deputaților. Proiectul se află în procedură de urgență.
***
În decembrie 2019, Proiectul de lege privind brățările electronice a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere. Cei care ar trebui să dezbată proiectul își permit să aștepte, însă victimele violenței domestice nu au acest lux.
Încă o femeie a murit în 2019 înjunghiată de soțul său. Cu toate că aceasta avea ordin de protecție, agresorul l-a încălcat de mai multe ori, fără să fie reținut de Poliție. [2]
Același sfârșit l-a avut și Nicoleta Botan în 2018. A murit înjunghiată de partener, cu toate că era „protejată” de un ordin de protecție.
Fără brățări electronice pentru agresori, ordinele de protecție sunt simple hârtii.
În 2020, judecătorii au emis la nivel național 8 210 de ordine de protecție [3]. Dintre acestea, 30% au fost încălcate (același procent în ultimii 3-4 ani).
În teorie, după ce emit aceste ordine de protecție, polițiștii ar trebui să verifice dacă agresorii respectă limitele teritoriale. În realitate, acest lucru se întâmplă foarte rar, pentru că nu sunt suficiente resurse umane (un polițist se ocupă de sute de dosare și are cazuri și pe teren). [4]
Într-un caz de violență domestică în care agresorul ar avea dispozitiv de monitorizare și s-ar apropia de victimă, sistemul de monitorizare ar genera o alertă vizibilă pentru polițiști. Astfel, ar ști când atacatorul a încălcat limita teritorială stabilită de ordinul de protecție și ar putea să intervină rapid pentru ca victimele să fie protejate în mod real.
Până când agresorii nu vor fi monitorizați prin intermediul brățărilor electronice, victimele vor muri, protejate doar de niște hârtii.
Note:
[1] Proiectul de lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale se aplică pentru controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauțiune, arest la domiciliu, ordin de protecție provizoriu și ordin de protecție, ordin european de protecție și supravegherea la distanță a deținuților, mai.gov.ro
[2] O femeie a fost înjunghiată mortal de soțul ei, în Chitila, stirileprotv.ro
[3] Comunicat IGPR, politiaromana.ro
[4] Dincolo de tăcere, dor.ro
Proiectul este derulat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE), în parteneriat cu Asociația Front, Societatea Cultural Științifică de Analize Feministe AnA (AnA), Asociația Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Asociația PLURAL și Asociația SEXUL versul BARZA, și beneficiază de o finanțare în valoare de 249.930,00 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro
Coaliția pentru Egalitate de Gen