De prea multe ori deciziile luate de guvernanti au fost nedrepte si au afectat negativ viata femeilor. Exemple:

1. Diminuarea indemnizatiei concediului parental. Economie infima la buget, dar costuri sociale importante.

2. Intr-o perioada in care violenta impotriva femeilor este o experienta cotidiana a multora, guvernantii decid sa desfiinteze (nu sa reformeze) acele institutii cu atributii in domeniu. De exemplu, Agentia Nationala pentru Protectia Familiei.

3. Masurile guvernamentale ale ultimilor ani au fost luate fara nici un fel de analiza de gen a politicilor publice. Singura institutie de stat care ar fi putut face asta era Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati (ANES), care a fost transformata intr-o Directie lipsita de putere in cadrul Ministerului Muncii.

4. Sectoarele educatiei si sanatatii, foarte afectate de masurile guvernamentale, sunt sectoare feminizate.

5. In combaterea crizei s-au luat masuri care au afectat negativ si/sau au ignorat grupurile vulnerabile, in loc sa le protejeze (ex. mamele singure, pensionarele, femeile rome).

(Extras din articolul „Centrul FILIA este prezent la protestul din Piata Universitatii. De ce?” )

Organizaţiile pentru drepturile femeilor resping includerea violului în rândul infracțiunilor ce fac obiectul Legii Medierii, lege care urmează să intre în vigoare de la 1 februarie. Ele vor organiza vineri un protest în centrul Capitalei. Un protest similar va avea loc simultan în Timişoara.

Cerem eliminarea violului din Legea Medierii. Medierea nu face decât să perpetueze mentalitatea că această faptă nu este atât de gravă, că se poate cădea la pace cu agresorul, că agresorul îşi poate cumpăra libertatea şi poate continua să agreseze nestingherit.

Solicităm înfiinţarea de centre de urgenţă pentru victimele violului şi formarea unui personal specializat în problematica agresiunilor sexuale care să acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală.

Cerem ca statul să transmită un semnal de toleranţă-zero în ceea ce priveşte infracţiunile de viol şi violenţă sexuală. Aşteptăm de la statul român o poziţie clară şi asumată: violul este o crimă.

Legea Medierii (115/2012), adoptată anul trecut la iniţiativa deputatei liberale Alina Gorghiu, prevede obligativitatea părţilor de a asista la o şedinţă de informare asupra „avantajelor medierii” înainte de judecarea cauzei în faţa instanţei. ONG-urile consideră că medierea poate fi un instrument pentru rezolvarea anumitor tipuri de conflicte, dar că în mod categoric nu reprezintă o soluţie acceptabilă când vine vorba de viol întrucât denotă permisivitate faţă de o faptă penală gravă şi creează violatorului condiţii legale pentru a scăpa de pedeapsă. Mai mult, conduce la situația în care victima este obligată să retrăiască oroarea violului.

În România, victimele violurilor sunt deja descurajate, instituţional, cultural şi social să urmărească pedepsirea violatorilor. Ele sunt sistematic descurajate de la a depune plângere de către cei cu care interacționează, începând cu agresorul, persoanele apropiate lor şi până la personalul medical şi poliţie. Procedura prin care trebuie să treacă pentru a raporta agresiunea (înainte de înfățișarea în instanță) – de la obținerea certificatului medico-legal la întâlnirea cu poliţia şi depunerea plângerii oficiale, la discuții cu avocații – este greu de parcurs fără un sprijin adecvat. În România nu există centre de urgenţă pentru victimele violului, resurse specializate şi programe de formare pentru psihologi sau alte persoane care să acţioneze în interesul persoanelor care au suferit agresiuni sexuale.

În aceste condiţii, şedinţa obligatorie de informare prin care i se va prezenta victimei unui viol avantajele medierii poate echivala cu presiuni suplimentare asupra acesteia pentru a-şi retrage plângerea şi a-l ierta pe agresor.

În susținerea demersului nostru, am lansat o petiţie online pe care o vom trimite la Parlament, Ministerul Justiţiei şi Primul Ministru:http://www.avaaz.org/en/petition/Eliminate_RAPE_from_the_upcoming_Mediation_Law_in_Romania/

Târgovişte a fost capitala mişcării feministe internaţionale. Nu o spunem noi, ci un ziar local.

Piaţa Tricolorului a fost mai colorată ca niciodată! Am ajuns la ora 17:00 cu steaguri, bannere, tobe şi ritmuri de batucada, pancarte frumos pictate dar cu mesaje tăioase.

Timp de două ore am scandat mesaje politice, mesaje de revoltă, mesaje de solidaritate cu feministe din Kenya şi Filipine care nu au putut veni în România pentru că statul român nu le-a acordat viză.

Am cântat, ne-am bucurat împreună şi am experimentat sentimentul de libertate absolută pe care ni-l oferă activismul şi acest tip de manifestaţie publică.

Iată câteva din mesajele scrise pe pancarte:

- Unite împotriva patriarhatului - mesaj scris în limba română, franceză, turcă, armeană, poloneză, spaniolă, italiană, portugheză.

Stop crimă, viol, hărţuire, trafic, violenţă

- Femeile refuză patriarhatul

- Feministele din Piaţa Universităţii sunt aici

- Dacă loveşti, nu iubeşti

- Fusta mea nu este invitaţie la viol

- Dubla zi de muncă a femeilor

- Vrem reprezentare nu discriminare

- Democraţie fără femei nu există

- Sprijină femei, nu F.M.I

Statul nu e dator băncilor ci femeilor

- Uterul meu, alegerea mea

- Nu vrem aghiasmă pe ovare

- Free Pussy Riot

- No more violence against women

- Solidarité avec les femmes du monde entier

Au fost scandate mesaje în toate limbile, acompaniate de ritmul tobelor. Iată câteva exemple:

- Pot să fiu şi goală / pe corpul meu / nu pui mâna / decât dacă vreau eu

- Creşe şi spitale / nu catedrale

- Ne-a ajuns paharul plin / statul ăsta-i misogin

- Vrem creşe şi grădiniţe / nu borduri şi alte fiţe

- 1, 2, 3 / agresorii jos cu ei

Feminismo pa’delante y machismo para atras

Solidarité avec les femmes du monde entier

Unite, diverse, libere

Deixa passar, deixa passar sou feminista e o mundo eu vou mudar

Joi, 20 iunie, la ora 10:30, mai multe organizații, grupuri informale sau cetăţene și cetățeni vor protesta la Cotroceni, printr-un flash-mob artistic, față de declarațiile rasiste, sexiste, clasiste și naționaliste ale președintelui Traian Băsescu.

Declarațiile președintelui Traian Băsescu constituie un atac la adresa demnității cetățenelor și cetățenilor României, cuprind o serie de discriminări la adresa mai multor categorii de persoane și reflectă o gravă abatere de la responsabilitatea de reprezentant politic pe care funcția sa o cere. Prin cuvintele sale Traian Băsescu indică al cui președinte consideră că este și al cui nu este, lucru inacceptabil într-o democrație.

Declarațiile președintelui Traian Băsescu sunt discriminatorii față de femei

Declarației președintelui “Cred că natalitatea este o misiune pe care şi femeile din România trebuie să şi-o asume” noi îi răspundem următoarele. În primul rând, cuvintele sale denotă o ignoranță sexistă privind trecutul acestei țări, în care mii de femei au murit pentru că logica naționalistă și politicile demografice ale statului roman comunist au fost mai importante decât drepturile lor reproductive, sănătatea, libertatea și demnitatea lor. În al doilea rând, declarația președintelui este discriminatorie la adresa femeilor a căror umanitate este redusă la corpuri producătoare de cetățeni pentru națiune. În al treilea rând, Traian Băsescu operează într-o logică patriarhală în care consideră că el, ca președinte și bărbat, poate indica femeilor să nască și de ce să nască un copil, trădând o profundă incapacitate de a respecta autonomia personală a fiecărei femei. Nu în ultimul rând, președintele Traian Băsescu perpetuează și încurajează stereotipuri de gen, conform cărora femeile trebuie să devină mame și sunt definite prin aderența sau lipsa de aderență la maternitate, afirmând că “maternitatea este una dintre misiunile fundamentale ale femeii“.

Declarațiile președintelui Traian Băsescu sunt discriminatorii față de persoanele de etnie romă.

Cuvintele președintelui "Cum Dumnezeu femeia romă poate ţine cinci-şase copii, iar românca nu poate?” denotă în mod clar o împărțire rasistă și naționalistă inacceptabilă a femeilor în mame dezirabile și mame nedezirabile, pe criterii etnice. De asemenea, președintele Traian Băsescu contribuie la perpetuarea stereotipurilor rasiste cu privire la femeile rome și la devalorizarea maternității acestora. În fapt, președintele României îndeamnă cetățenele României să nască copii albi, etnici români, într-o logică discriminatorie și naționalistă evidentă în următorul fragment, în care președintele prognozează "o schimbare consistentă a structurii populaţiei pentru că avem minoritatea romă, care este extrem de productivă". Cuvintele președintelui sunt cu atât mai grave având în vedere că la începutul acestui an o organizaţie extremistă a cerut sterilizarea femeilor rome, iar un consilier local al PNL a susţinut public iniţierea unui program pentru a le steriliza. Astfel că declaraţiile sale contribuie la agravarea rasismului față de femeile rome şi denotă lipsă de responsabilitate faţă de toate cetăţenele acestui stat.

Declarațiile președintelui Traian Băsescu sunt discriminatorii față de femeile sărace

Declarațiile președintelui Traian Băsescu au fost făcute la o întâlnire a femeilor de afaceri, unde a discutat și prezența femeilor în poziții de conducere politică sau economică. Prin declarațiile sale clasiste, președintele României a considerat dezirabile nașterile unor copii de către femei albe și care au un statut social și economic crescut. Restul femeilor sunt discriminate și marginalizate în această logică. Președintele ignoră realitatea economică a României, în care maternitatea este deseori însoțită de sărăcie, mortalitate maternă și mortalitate infantilă crescute, femeile nu au acces la servicii decente de sănătate, de îngrijire a copiilor, de protecție socială.

Președintele Traian Băsescu ignoră aceste femei sărace, prezente sau viitoare mame, și neagă responsabilitatea statului față de ele pentru că în lumea președintelui, mamele dezirabile și patriotice sunt cele care au bani, culoarea pielii potrivită și un statut social crescut.

Ne manifestăm joi la Cotroceni pentru a cere președintelui Traian Băsescu să își ceară scuze publice pentru declarațiile făcute, solicităm sancționarea acestor declarații de către instituțiile abilitate, delimitarea față de aceste declarații din partea altor reprezentanți politici și cerem din partea cetățenelor și cetățenilor României să nu accepte o retorică care ne subminează solidaritatea reciprocă.

MESAJE DE PE PANCARTE

“Sărăcie, rasism, misoginism. Toate <misiunile> preşedintelui”

“<Patriotismul> comunist a omorât mii de femei”

 “Femei albe, femei rome, femei sărace. Solidaritate”

“Copilul ei, dreptul ei”

“Cartonaş roşu. Copiii – alegere, nu datorie. Femeile rome, cetăţene”

 “Preşedinte european, uterul meu nu e competenţa ta”

“Preşedinte jucător, pentru ţară şi popor, naşte tu cu drag şi spor”.

Ne solidarizăm cu femeile din Spania şi de peste tot din lume când este încălcat dreptul de a decide asupra propriului corp. De ce? Pentru că ştim din propria noastră istorie care sunt consecinţele interzicerii avortului. În 1966, a început în România lui Ceauşescu un experiment social şi politic în urma căruia au murit peste 10.000 de femei, iar multe altele au rămas cu traume emoţionale şi fizice. În acea perioadă, până la revoluţia din 1989, din cauza decretului de interzicere a avortului, zeci de mii de femei au recurs la întreruperea sarcinilor nedorite în clandestinitate, prin utilizarea unor instrumente şi substanţe care le puneau viaţa şi sănătatea în pericol. Medicii şi asistentele care încercau să ajute femeile făceau obiectul anchetelor poliţiei şi securităţii Statului şi băgaţi la închisoare. Nu vrem ca astfel de lucruri să se mai repete în nici un loc din lume.

Ne alăturăm numărului mare de organizaţii şi femei din Spania care se opun proiectului de lege iniţiat de guvernul conservator şi le sprijinim protestele. Interzicerea avortului nu are ca efect diminuarea numărului de femei care recurg la întreruperea de sarcină, ci le determină pe femei să facă avort în condiţii improprii din punct de vedere medical. Actuala lege spaniolă respectă autonomia morală a femeilor, accesul lor la drepturi sexuale şi reproductive. Scoaterea avortului în afara legii va reprezenta o întoarcere într-un trecut al încălcării drepturilor femeilor în care turismul pentru avort era o practică obişnuită, însă în lipsa resurselor financiare femeile sărace se vor confrunta cu o dublă discriminare de gen şi socială.       

Politica nu trebuie să se amestece în decizia femeilor de a păstra sau nu o sarcină, iar statul nu ar trebui să interzică ori să restricționeze acest drept al femeilor de a lua decizii în privinţa propriului corp.  În mod ironic şi paradoxal, în contextul Preşedinţiei Spaniole a Uniunii Europene din 2010, Organizaţia Femeilor din cadrul PES s-a dedicat promovării integrităţii corpului prin campania “Corpul Meu, Drepturile Mele/My Body, My Rights”. Această campanie a urmărit să asigure respectarea principiului fundamental al libertăţii şi egalităţii, precum şi posibilitatea femeilor de a alege şi a avea control asupra corpului lor.

La nivelul Uniunii Europene, Parlamentul European, a adoptat în 2002 raportul Anne van Lancker prin care acesta recomandă statelor membre ca avortul să fie legal şi universal accesibil, pentru a proteja drepturile reproductive ale femeilor. În Uniunea Europeană, prevederile statelor privind legalizarea avortului sunt diferite, însă niciun stat nu a revenit într-un timp aşa de scurt asupra unei decizii luate anterior în sprijinul accesului femeilor la drepturi sexuale şi reproductive. Îngrădirea drepturilor sexuale şi reproductive, criminalizarea avortului sunt fenomene care au creat controverse în Ungaria, Irlanda şi Polonia. Nu ne dorim ca Spania să contribuie la creşterea numărului statelor care încalcă drepturile femeilor prin decizii care restrâng drastic libertatea de decizie.

Dorim să subliniem că este necesar ca statele să asigure condiţiile legale prin care femeile să îşi poate exercita drepturile şi să facă dovada respectului pentru corpul şi autonomia morală a femeilor. Avortul este  alegerea a femeilor. 

Luni, 31 martie 2014, un grup de femei a comemorat în Piața Universității din București cele peste 10 000 de victime ale politicii pronataliste din România. Scopurile acțiunii au fost tragerea unui semnal de alarmă asupra masacrului pe care interzicerea avortului l-a cauzat în trecutul recent, și susținerea libertății femeilor de a lua decizii în privința propriului corp.

Prin decretul 770 din 1 octombrie 1966, întreruperea sarcinii a fost ilegalizată în România, până în 1989 înregistrându-se oficial peste 10 000 de femei decedate, la care se adaugă mii rămase mutilate sau traumatizate. Legislația anti-avort nu micșorează numărul de avorturi, ci crește opresiunea femeilor, care, ca să evite destinul de incubator al statului, sunt forțate să facă avort pe ascuns, cu metode periculoase, neigienice, și deseori mortale.

Ne opunem oricărei inițiative de restrângere a dreptului de a alege în privința propriului corp. Ne opunem persoanelor publice care ne tratează ca instrumente de reglare demografică pentru propriile interese politice. Ne opunem fanatismului religios și ideologiilor extremiste de dreapta care susțin măsuri de reducere a drepturilor femeilor, mamelor și a altor categorii vulnerabilizate. Ne opunem acelorași ideologii rasiste care susțin sterilizarea femeilor rome și a femeilor cu dizabilități. Denunțăm constrângerile economice din partea statului si companiilor private asupra femeilor sărace, care nu își permit nici măsuri contraceptive, nici un avort, nici creșterea unui copil.

Suntem împotriva practicilor abuzive din sistemul medical de stat și privat, în care medicii refuză să facă întrerupere de sarcină sau se răzgândesc în timpul procedurii [1], punând în pericol viața femeii. Teoretic, deontologia profesională a medicului nu permite aceste acțiuni, pe care medicii le practică în spitale de stat obligând femeile să aleagă cabinetele private, cu costuri prohibitive.

Cerem dreptul la întrerupere de sarcină în siguranță, gratuit si accesibil, aceasta fiind singura metodă prin care avortul clandestin va rămâne doar o amintire dintr-o epocă totalitară.

Dorim asumarea de către statul roman a acestei istorii și oferirea unei apologii pentru femeile au decedat sau au avut de suferit în urma decretului 770.

Cerem introducerea orelor de educație sexuală laică în școli si licee, adaptată nevoilor societății contemporane, și accesul tuturor la metode contraceptive, lucru care va diminua numărul avorturilor.

Corpurile noastre ne aparţin. Susţineţi dreptul femeilor de a alege!

București

Marsul impotriva hartuirii stradale din 19 octombrie a avut ca scop atragerea atentiei asupra neregulilor din spatiul public. Strada este un bun public de care cu totii trebuie sa ne bucuram si sa ne simtim in siguranta. Femeile insa, intotdeauna sunt constranse de ora la care sa iasa pe strada, fiind abuzate si agresate de barbati daca aleg o ora tarzie. Astfel ca marsul s-a derulat pe ruta Cercul Militar-Calea Victoriei-Splaiul Independentei – Piata Constitutiei – Parc Izvor, atragand atentia asupra constientizarii si combaterii hartuirii stradale.

Mesajele marsului au fost indreptate impotriva patriarhatului, impotriva manifestarii violentei stradale asupra femeilor, avand rolul de a-i face pe oameni sa constientizeze acutizarea acestei probleme in societatea romaneasca. Impactul a fost unul destul de mare, oamenii oprindu-se pentru a ne privi cateva minute, pentru a ne adresa intrebari, pentru a-si manifesta solidaritatea sau pentru ca erau curiosi sa vada ce se petrece si care este miza acestui mars. Desigur, au fost mai multe doamne comparativ cu numarul domnilor, care s-au oprit sa priveasca, dand din cap aprobator sau zambind multumite ca cineva le reprezinta interesele, le apara demnitatea ai drepturile, mentionând necesitatea sigurantei in public.

S-au scandat mesaje precum ,”nu ma simt flatata sa fiu agresata” , ”pot sa fiu si goala, pe corpul meu nu pui mana decat daca vreau eu” , ”spatiul public trebuie sa fie sigur pentru toata lumea”, ”hartuirea trebuie sanctionata”. De asemenea, s-a scandat pentru adoptarea unei legi care sa sanctioneze acest tip de hartuire si sa garanteze un spatiu public mai sigur. Prezenta mass-mediei a facut posibila remarcarea evenimentului, unele participante la mars oferind interviuri cu privire la experientele neplacute traite pe strada, au vorbit despre modul in care s-au simtit si cat de marcante au fost aceste intamplari.

Din pacate nu au lipsit nici grimasele si zambetele ironice ale barbatilor carora li se parea inutil acest mars, insa au fost si barbati care au empatizat cu aceasta cauza si au recunoscut aceast aspect ca fiind unul foarte grav si marcant pentru femei.

Cultura respectului, a consensului, a consimtamantului sunt inca aspecte slab internalizate in mentalul societatii noastre, oamenii fiind profund influentati de valori patriarhale, barbatii considerand ca femeile isi doresc o astfel de abordare pe strada din cauza prejudecatilor si stereotipurilor pe care acestia le au, dar si din cauza raportului de inegalitate pe care cultura societala inca il mai promoveaza, in toate sferele publice si private.

Noi, voluntarii, cat si alte persoane membre si membrii ale altor ong-uri sau pur si simplu oameni care au constientizat gravitatea acestei probleme si s-au alaturat acestui mars, am fost foarte incantati sa luam parte la un astfel de eveniment, sperand ca am trezit interesul de a elimina aceasta problema, de a crea forta mobilizatoare necesara intregii populatii pentru a schimba mentalul colectiv negativ si pentru a trezi dorinta de solidarizare cu obiectivele si cauzele feministe.  (Centrul Filia)

Chișinău

La data de 19.10.2014, câteva zeci de persoane au organizat în centrul Chișinăului un marș de solidaritate cu victimele hărțuirii stradale, - transmite Curaj.TV.

Această acțiune a avut loc în paralel cu marșul din București, unde hărțuirea stradală este făcută vizibilă ca o problemă gravă deja de câțiva ani.

Participanţii la marş au adus plancarde cu inscripţii: "Stop hărţuirii stradale - Faceţi străzile sigure pentru femei!" "Nu sunt câine nu mă fluiera", "Eu nu am întrebat părerea ta despre corpul meu" ş.a.

"Hărțuirea stradală are o dimensiune de gen. Aceasta înseamnă că FETELE, FEMEILE sunt țintele cele mai dese ale hărțuirii stradale, iar BĂIEȚII, BĂRBAȚII sunt cei care hărțuiesc, atât fetele/femeile, cât și alți băieți/bărbați. Acest lucru ar trebui să înceteze. Spațiul public este pentru toți și trebuie să fie unul sigur pentru fiecare dintre noi. Iar felul în care fetele, femeile, băieții, bărbații se îmbracă, arată, merg, vorbesc, râd - NU trebuie să fie motive de a comenta și a pune/întinde mâna," - au menţionat organizatorii evenimentului. (GENDERDOC-M)

Coaliția pentru Egalitate de Gen organizează marți, 25 noiembrie, un protest în fața Primăriei Capitalei, cu prilejul Zilei Internaționale împotriva violenței asupra femeilor, prin care cer autorităților publice locale să îmbunătățească serviciile de asistență în cazurile de violență asupra femeilor.

 ”Serviciile oferite în prezent victimelor violenței în familie sunt insuficiente, fie că ne referim la serviciile de găzduire temporară (adăposturi), fie la cele de consiliere psihologică și juridică, asistență financiară sau asistență în găsirea unui loc de muncă. Totodată, serviciile oferite de DGASMB și DGASPC-uri, direct sau prin intermediul unor organizații non-guvernamentale, trebuie să fie mai  bine cunoscute de către lucrătorii din Poliție, IML și unitățile spitalicești de urgență, pentru ca victimele să fie informare cu privire la existența lor”, arată organizatorii într-un memoriu ce urmează a fi depus la sediul Primăriei Capitalei și la Primăriile de Sector.

Participanții la protest vor aduce fiecare câte o pereche de pantofi de femeie pentru a crea un spațiu simbolic în memoria femeilor care și-au pierdut viața în urma violenței. Pantofii aduși vor fi donați ulterior unor organizații care se ocupă de cazuri sociale.

 Principalele revendicări transmise Primarului General al Capitalei, reprezentanților CGMB, primarilor de Sector și consilierilor locali, sunt:

 Să facă o evaluare internă pentru a cunoaște situația exactă a serviciilor oferite victimelor violenței în familie, direct sau prin intermediul organizațiilor nonguvernamentale.

Să extindă și să promoveze mai bine serviciile de informare, consiliere psihologică, asistență juridică, orientare profesională, oferite fie direct, prin personalul direct angajat, fie prin parteneriate cu organizații și liber profesioniști (psihologi, avocați). Este nevoie să se aloce mai multe resurse financiare de la bugetele locale, ținând cont de faptul că susținerea serviciilor sociale și a altor măsuri de asistență socială pentru prevenirea și combaterea violenței în familie este o obligație a autorităților administrației publice locale, conform art. 13, alin, g) din Legea 217/2003, republicată.

Să ia măsuri ca angajații însărcinați cu prestarea serviciilor să fie formați să asiste victimele în mod corespunzător.

Victimelor nevoiașe să li se acorde sprijin financiar pentru decontarea certificatului medico-legal.

Secțiile de poliție de pe raza municipiului București să fie informate asupra serviciilor pe care le oferă DGASMB și DGASPC-urile din Sectoarele 1-6, în așa fel încât lucrătorii din Poliție, la rândul lor, să informeze victimele asupra serviciilor sociale de care pot beneficia.

Să fie informate IML și spitalele de urgență cu privire la serviciile pe care le pot accesa victimele violenței în familie prin intermediul DGASMB și al DGASPC-urilor.

Să informeze instanțele de judecată de pe raza municipiului București de existența centrului de consiliere psihologică a agresorilor familiali ”O Nouă Șansă”, astfel încât judecătorii care judecă cererile de emitere a ordinelor de protecție să știe că au posibilitatea să dicteze obligarea agresorului la urmarea unui program de consiliere psihologică.

Să investească în programe de informare și conștientizare a publicului larg asupra problemei violenței asupra femeilor.

Să prevadă, în viitor, existența de servicii pentru prevenirea și combaterea violenței sexuale, ținând cont că România a Semnat Convenția de la Istanbul și, după armonizarea legislativă, în țara noastră vor trebui create servicii specializate pentru victimele violului și ale altor violențe sexuale.

Violența asupra femeilor este o infracțiune gravă și, din nefericire, mult prea răspândită în societatea noastră. Campania celor 16 zile de activism împotriva violenței asupra femeii este un eveniment menit să tragă un semnal de alarmă cu privire la acest fenomen, să transmită un mesaj clar de responsabilizare a agresorilor, să informeze publicul larg privind resursele comunitare menite să prevină și combată violența asupra femeilor și, nu în ultimul rând, să ofere sprijin victimelor.

DOREȘTI SĂ PROTESTEZI ÎMPOTRIVA VIOLENȚEI ASUPRA FEMEILOR?

Te așteptăm alături de noi la Marșul Solidarității, marți, 25 noiembrie 2014, începând cu ora 16:30, în Piața Avram Iancu, Cluj-Napoca, să spunem NU violenței domestice.

Programul zilei de 25 Noiembrie - MARȘUL SOLIDARITĂȚII:

• Ora 16:30: Afișarea machetelor cu poveștile victimelor în Piața Avram Iancu;

• Ora 17:30: Cuvânt de deschidere din partea Asociației VIVAD și a altor parteneri din cadrul Campaniei;

• Ora 17:40 Plecarea în coloană spre Piața Unirii, prin B-dul Eroilor

• Ora 18:00: Moment de reculegere în memoria victimelor care au fost ucise ca urmare a unor acte de violență domestică;

• Ora 18:03: Aprinderea candelelor și începerea serii de veghe;

• Ora 18.30: încheierea serii de veghe;

• Ora 18.30: Oferirea de mesaje de încurajare pentru victimele violenței domestice (Turnul Croitorilor);

• Ora 18.30: Expunerea mesajelor, a gândurilor și trăirilor femeilor care au supraviețuit violenței domestice (Turnul Croitorilor).

Te rugăm să aduci cu tine O LUMÂNARE/ O CANDELĂ pentru momentul de reculegere